Pe 5 martie 2015, România a primit un împrumut de 250 de milioane de euro de la Banca Mondială, bani care trebuiau investiți exclusiv în modernizarea sistemului de sănătate: construiri și reabilitări de spitale, dotări de ultimă generație, specializarea personalului medical.
După zeci de ani în care condițiile dezastruoase din spitalele au fost justificate prin lipsa resurselor financiare, sărăcia nu mai putea fi un argument. În lipsa acestui alibi, avea să iasă la iveală o problemă și mai gravă: incompetența și nepăsarea celor aflați la conducerea sistemului medical.
La trei ani de la semnarea contractului cu Banca Mondială, am reușit să cheltuim doar 4 % din suma totală și, dacă nu va fi reziliat pentru neperformanță, creditul va expira în 2020, timpul rămas fiind insuficient pentru îndeplinirea obiectivelor inițiale.
• Banca Mondială ne-a trasat sarcini clare pentru cheltuirea banilor. Peste 180 de milioane de euro ar trebui investiți în îmbunătăţirea serviciilor medicale, unul dintre punctele cele mai importante ale acordului vizând crearea a patru unităţi de mari arşi în Bucureşti, Iaşi, Târgu-Mureş şi Timişoara.
• Deși nevoia unor astfel de spitale a devenit și mai evidentă după tragedia din clubul Colectiv, ne aflăm în stadiul în care, după trei ani de la acordarea creditului, nu s-a făcut nimic pentru înființarea celor patru unități. În decembrie 2017, Florian Bodog, pe atunci ministrul Sănătății, anunța că „în momentul de față se lucrează la studiile de fezabilitate”.
• Documentele Băncii Mondiale arată că, din suma infimă pe care am reușit să o cheltuim (doar 4% din credit până în decembrie 2017), o bună parte din bani s-au dus pe excursii şi contracte de consultanţă.
• Funcţionari din Ministerul Sănătăţii şi foşti miniştri susţin că ar fi cheltuit, de fapt, mai mulţi bani şi acuză Banca Mondială pentru eşecul acordului: „Nu au făcut niciodată un parteneriat cu noi, ci ne-au împiedicat cât au putut. Au fost o frână”.
• Documentele oficiale arată însă că oficialii români au fost mereu conştienţi de propria incompetenţă: au cerut derogări şi au renegociat contractul cu BM pentru a nu pierde banii, însă nici după amânarea termenelor n-au respectat datele convenite.
• Exasperaţi de greutatea cu care accesăm fondurile, oficialii Băncii ne impun ca, până în 2019, să cheltuim cel puţin 45% din împrumut. Altfel, vor denunţa contractul.
• Avertismentul Băncii Mondiale vine în contextul în care România riscă să piardă și fondurile europene alocate pentru construirea spitalelor regionale, unde se înregistrează, de asemenea, întârzieri considerabile. Incompetența celor din ministerul Sănătății cuprinde, de fapt, o lungă istorie de eșecuri în cheltuirea banilor alocați pentru reformarea sistemului: ultimul raport al Curții de Conturi, citat de PressOne, arată că, în perioada 2011-2015, Ministerul Sănătății a rămas cu peste 100 de milioane de euro în conturi, bani pe care i-a avut la dispoziție, dar nu i-a cheltuit. În același interval, ministerul a ratat și accesarea unor fonduri europene în valoare de peste 110 de milioane de euro.
„Şansele pacientei într-o clinică modernă ar fi fost mai mari”
August 2017. O femeie de 52 de ani din Iaşi, cu arsuri pe 60% din suprafaţa corporală, moare după ce toate spitalele din Bucureşti refuză să o interneze din lipsă de locuri. Femeia rămâne blocată în clinica de chirurgie plastică de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iaşi, unde nu i se poate acorda asistenţa necesară. „Şansele pacientei într-o clinică modernă ar fi fost mai mari“, spun medicii. Prea târziu.
Chirurgia plastică de la „Sfântul Spiridon” funcţionează în condiţii de provizorat încă din 2014, iar medicii s-au văzut adesea în situaţia de a opera chiar şi doi pacienţi simultan în aceeaşi sală. Deşi ministerul Sănătăţii a investit 40 de milioane de lei pentru amenajarea unei noi clinici, aceasta a rămas nefuncţională: nimeni nu a cumpărat şi dotările medicale. Conducerea spitalului a reclamat această situaţie la minister încă din ianurie 2017. Oficialii le-au răspuns medicilor că, în curând, aparatele medicale necesare vor fi cumpărate cu bani de la Banca Mondială. Doctorii spun că acestea ar fi costat 15 milioane de lei.
Şapte luni mai tâziu, nicio achiziţie. Moartea femeii de 52 de ani nu a schimbat cu ceva situaţia de la cel mai mare spital din Moldova. Peste alte două luni, încă un pacient cu arsuri pe 50% din suprafaţa corpului moare în aceleaşi condiţii. Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, dă asigurări că, până la finalul anului, vor fi livrate o parte din echipamente. Declaraţia ministrului are loc în preajma comemorării a doi ani de la tragedia din clubul Colectiv şi într-un context politic care nu-i e deloc favorabil: în spaţiul public se vorbea despre remanierea sa, ca urmare a crizei vaccinurilor şi a imunoglobulinelor.
În ciuda promisiunilor, însă, aparatele medicale nu au ajuns nici până astăzi la Iaşi. „Am fost de patru ori la București să aflu ce se întâmplă cu aparatura și dacă mai ajunge vreodată. Cu căruța, cu elicopterul, cu ce-o fi, numai să ne-o trimită. Degeaba, nu am primit nimic”, ne-a declarat Ioan Bârliba, managerul Spitalului „Sfântul Spiridon” din Iași.
Continuarea articoluli o gasiti pe: recorder.ro
