Valea râului Hunza se află la granița dintre Pakistan și India. Acest loc uimitor mai este numit „oaza tinereții”. Aici oamenii ajung să trăiască în medie până la vârsta de 110-120 de ani, ceea ce este obișnuit pentru ei.
Acești oameni, practic, nu se îmbolnăvesc și arată mult mai tineri decât vârsta pe care o au. Acest fapt induce în eroare oamenii de știință. În continuare vă vom povesti câteva detalii din viața acestor oameni ai munților.
Locuitorii din valea Hunza diferă de vecinii lor, fiindcă au caracteristici fizice asemănătoare europenilor. Legenda spune că acest mic stat a fost înființat de către soldații din armata lui Alexandru Macedon în timpul campaniei sale spre India.
Băștinașii din zonă se amuză când aud că mai sunt și alte comunități montane. Fiindcă ei s-au așezat într-o zonă greu accesibilă, unde se unesc 3 sisteme muntoase: Himalaya, Karakorum, Hindu Kush. Astăzi zona Hunza este condusă de autoritățile Pakistaneze. Una dintre principalele atracții ale văii Hunza o reprezintă ghețarul – Ultar, din care curge un râu larg cu apă rece și cristalină.
Limba vorbită de localnici nu se aseamănă cu nici una din cele vorbite în zonă. Potrivit cercetătorilor limba hunzilor – Burushaksi este un amestec lingvistic dintre vechea limbă macedoneană și limbile vorbite în antichitate în Imperiul Eleno-Persan. Aici se mai vorbește și urdu, chiar și engleza. Majoritatea hunzilor sunt musulmani din secta ismailiților – una dintre cele mai mistice și enigmatice din lume. Din această cauză acolo nu se aud chemări pentru ora rugăciunii, fiecare își gestionează timpul personal.
Hunzii fac baie în apa rece a râului chiar și la -15 grade Celsius. Acești oameni până la 100 de ani duc un mod de viață foarte activ. Femeile de 40 ani arată ca niște fetișcane, iar cele de – 60 ani pot deveni mămici. Dieta de vară este formată absolut din fructe și legume proaspete, cât mai puțin tratate termic. Iarna însă dieta lor este în mare parte formată din carnea animalelor pe care le țin și produse lactate, cereale, plus caise uscate din vară.
Interesant este că în perioada de primăvară, când încă nu sunt nici fructe, nici legume, băștinașii țin un post de 2-4 luni, în care practic nu mănâncă, doar beau un compot din caise uscate. Acest post a devenit o tradiție și este urmat cu strictețe.
Medicul scoțian Mac’Karrison a subliniat în descrierea „Văii fericirii” că oamenii au un consum foarte mic de proteine, mai mic decât norma admisă. Zilnic masa calorică medie – 1933 kcal: 50 g proteine, 36 g grăsime, 365 g carbohidrați.
În cartea „Hunza – poporul, care nu cunoaște ce e boala”, R. Bircher subliniază următoarele avantaje ale alimentației băștinașilor:
— în primul rând este vegetariană;
— majoritatea produselor sunt consumate crude;
— în dieta zilnică predomină fructele și legumele;
— produsele sunt naturale;
–alcoolul și dulciurile sunt foarte rare;
— dulciurile – mierea, fructe uscate, prăjituri făcute de ei;
— sarea este folosită în cantități mici;
— consumă produse cultivate doar de ei;
— posturi regulate.
În 1984 unul dintre hunzi, Said Abdul Mobud, a făcut o călătorie în Londra, unde a aterizat pe aeroportul Heathrow. Lucrătorii serviciului emigrări au fost duși în eroare în timpul controlului pașaportului, conform actului Mubud Mullah, născut în 1823, avea 160 de ani. Însoțitorul lui a adus la cunoștința autorităților că acest om este considerat sfânt în țara sa. Bătrânul avea o sănătate excelentă și o minte lucidă. El ține minte foarte bine evenimentele începând cu 1850.
Secretul longevității este aparent simplu, hunzii spun mereu: „fii vegetarian, muncește mereu și în special lucru fizic, fii mereu în mișcare, dar păstrează ritmul, atunci vei trăi până la 120-150 de ani”. Hunzii pot fi caracterizați în special printr-o sănătate perfectă:
1. Capacitate mare de lucru.
Acest lucru se manifestă atât în capacitatea de a lucra, cât și a dansa și diferite forme de jocuri. Pentru ei parcurgerea unei distanțe de 100-200 km ar fi același lucru ca pentru noi, să facem o plimbare în jurul blocului. Ei extrem de ușor se cațără pe văile stâncoase și abrupte pentru a transmite o informație, apoi revin fericiți și în formă excelentă acasă.
2. Binedispuși.
Băștinașii râd constant, ei au o stare de spirit bună, chiar și atunci când le este foame și frig.
3. Rezistenți psihic.
Acești oameni au o stare psihico-emoțională echilibrată: ei nu se ceartă, nu își expun nemulțumirile, nu se înfurie, nu plâng, nu sunt nervoși și îndură durerea fizică și problemele. Mac’Karisson menționa – „Nervii hunzilor sunt puternici ca frânghia; delicați și subțiri ca o strună”.
